Despre productivitate…

Mulți guru/influensări/antrenori pe emoții etc vând ieftin ca braga tot felul de soluții și rețete minune care te fac mai eficient și mai productiv ca un roboțel pe supradoză de energizante. Înaite să apelați la ei luați-vă 3 minuțele să citiți acest post. În primul, este gratis, în al doilea este (sper) amuzant și ideal ar fi, adică aș în al 19lea cer dacă ar fi și folositor. Aceste trei stări de fapt mi se par idealul cel mai ideal (alertă de licență poetică). Toate idele ce le voi înșira cu măestrie în continuare sunt din tolba și experiența proprie, trăite de mine ca femeie medie din toate punctele de vedere adică nici Einstein, nici Naomi Campbell, nic Jeff Bezos, și cu siguranță nu o combinație între ele. Mai scurt și mai simplu, om simplu de oraș cu viață și obicei pur mundane. Eu pe acest principiu mă ghidez : experiență și înțelepciune din viața de zi cu zi împachetate în umor că norii negri se adună oricum. Bun, acum că am decorat scena în acord cu tema și specificul dorit, să intrăm în pită. Din aia cu maia, caldă. Axioma științifică asupra căreia au căzut de acord chiar și cercetătorii britanici grăiește, după cum urmează: creierul uman, și probabil că nu doar ăla uman,caută ÎNTODEAUNA cea mai scurtă cale de la A la B, unde A și B pot fi Bali și Iași, cum să stai mai mult pe Netflix cu berea favorită, cum să te spetești mai puțin făcând x sau y, cum să slăbești mâncând tot ce-ți și când vrei, fără nici un efort și lista este practic nelimitată. Așa am găsit soluții și așa am evoluat până am ajuns în punctul mirific de astăzi în care poți trăi confortabil fără să-și miști dosul prea mult doar să ai biștari și tehnologie. Pe firul logic al argumentelor enumerate atât de plastic mai sus, aceeași chestie se întâmplă și cu această mult ridicată și adulată productivitate care ce să vezi, din cauză că implică efort indiferent de orice tip, se lasă curtată, însă nu și cucerită așa de ușor. Pentru cei cu sinapsele implicate în alte proces momentan, adică e grele. Iată de ce nu vine din simplu fapt că ai multe de fapt și trebuie să le faci. Nu funcționează căci intră în scenă mulți factori fizico-emoționalo- hormonalo-economic- etc, adică ceea ce numesc eu veață. Deci primul răspuns la o chestie nouă sau care solicită un oareșce efort va fi cum să șuntăm, pur și simplu. Biologia noastră așa funcționează și/sau psihologia. În unele cazuri, acest instinct ne salva viața, acum ne ușurează existența și aplicată fără discernământ ne face leneși și în căutare de scurtături pentru care vom plăti pe altă parte. Se plătește fără excepție și dacă suntem dispuși să plătim fără să ne miorlăm atunci perfect. Altfel, muncește pentru ce vrei și da, va fi greu. Ce surpriză! Clar până aici? Bun, și acum ajungem și la creșterea productivității. Vă ajut io, vă dau secretul productivității și pe gratis! Secretul, pe scurt: Nike, just do it! Mai pe sărăkie neuronală așa :

N-ai chef de sală? Ce nasol! du-te!

N-ai chef să faci speli rufe? Ce porcărie! Spală rufe!

Ai de plătit facturi? Dublu nasolie! Bagă mare!

Cred că tiparul se conturează destul de ușor, ideea din spate se traduce așa: mintea și emoțiile se vor împotrivi în majoritatea cazurilor, alegerea va fi întotdeauna a ta. Așa cum să fii curajos nu înseamnă să nu-ți fie frică, să fii productiv nu înseamnă că nu vei chiuli pe alocuri, că nu te vei împotmoli, că nu-ți iei o zi liberă pe ici pe colo, dar tot le faci. Nu există drum liniar, „decât” sinuos.

Cu plăcere!

Neuronu și hormonu pă coucereală psiho-emoțională.

Comments

Leave a comment